30 martie 2012

Sport

Trebuie sa incep prin a spune ca nu sunt foarte multumita de conditia mea fizica. Sunt cam lenesa in ultima perioada si a cam inceput sa ma streseze ideea ca am 1.69m si 60 kg.
Asadar, pana ma hotarasc ce fac cu dentistul, m-am gandit sa nu ma mai stresez prea tare si sa incerc sa ma relaxez iesind din hibernarea din iarna.

Asadar, trec pe salate si piept de pui fiert. Ceaiuri si fructe (in mod special grapefruit pentru ca am inteles ca are ceva calitati de ardere a grasimilor). Deasemenea, am inteles ca dupa sport ar merge perfect masaj cu crema anticelulitica si infasat in folie alimentara (m-am documnetat pe site-uri sa vad daca e buna si am auzit ca merge struna :P).
Asadar... ma apuc de treaba: alergare in parc o ora pe zi (am auzit ca merge si sarit coarda - chiar mai bine decat alergatul) si de asa-zisul "regim" de primavara. Sa vedem ce iese :)

Sper ca dupa sa nu mai fiu asa stresata si lenesa :)))


Update: Desi ma laudam ca ma apuc de sport... inca nu am reusit sa fac alta miscare inafara de curatenia de Paste :)) Se pare ca vremea de afara nu vrea sub nici o forma sa ma supuna unor teste de rezistenta fizica, asa ca se mentine nasoala... Daca nu am apucat sa ies in parc la alergat, va spun ca mi-am luat coarda. Beleaua e ca in casa nu am nici o sansa sa joc coarda (sau am, dar cu riscul de a ma alerga vecina de sub mine :)) ). Asadar... astept vremuri calduroase ca sa pot sa ies din casa, insa pana atunci... mai utilizez ocazional bancuta de abdomene. Am facut deja primul pas: am sters praful de pe ea :))

28 martie 2012

Dentist

Un nou pas spre a avea "momentul perfect" este vizita la dentist... Da, stiu ca nu ai nevoie de motiv ca sa ai grija de dintii tai, insa se pare ca mie imi trebuie un impuls. Am o masea cariata un pic pe interior (nu cred ca e mare branza) si (hold on)... o masea sparta in dreapta sus :(
M-am tot gandit sa ma duc la dentist sa ii arat fraierei "cine-i sefu", insa mi-e o frica de doctori si injectii de zici ce-i aia.
Chiar azi am vorbit cu o fosta colega de liceu care lucreaza ca asistent la un cabinet stomatologic. Si ea mi-a zis "bai, parca te stiam mai curajoasa". Bai... si eu ma stiam mai curajoasa... Adica... ma dau cu placa de snowboard... merg cu prietenul pe motor... ma dau cu role, patine... Nu am mari stresuri. Insa cand vine vorba de doctori, devin instabila emotional.
Am cautat astazi pe net sa vad despre ce e vorba si daca sunt un specimen unicat. Cand colo, ce sa vezi? Plina lumea de fricosi ca mine. Care mai de care povesteste de maseluta lui dureroasa si de frica pe care a incercat-o cand a intrat in cabinet pentru prima data, apoi toti se dau smardoi la iesire ca nu a fost mare ciorba.
Din cate am inteles eu, frica asta a mea are o denumire: dentofobie. Hmm... interesant, insa nu ma coafeaza pe deplin. Ce sa fac sa scap de ea? Colega mea m-a asigurat ca nu am de ce sa ma tem  si sa imi fac griji si mi-a promis (ca la copiii mici) ca o sa fie totul ok (poate imi da o jucarie :D )
Oricum, programarea e facuta, iar maine, la 17:30 urmeaza ca dl. cu masca pe gura si manusi albe sa imi decida soarta.. :(
Acu'... ce sa fac? Vreau sa am un zambet imaculat la nunta. Si nu vreau ca peste cativa ani sa ma mahnesc uitandu-ma la poze si vanzadu-mi maseaua rupta.. :(

Tineti-mi pumnii si... va povestesc maine cum a fost primul control :)

Update: Am fost aseara... Dl. doctor a dat verdictul: maseaua mea trebuie scoasa. Din pacate nu am reusit sa imi inving frica si nu am ramas sa o scot... Va trebui sa ma reprogramez intr-o zi in care o sa ma simt in stare sa imi fac curaj... O zi in care nu or sa mi se taie picioarele si nu o sa simt ca lesin... :(

26 martie 2012

Hello!

Asa cum scrie si la sectiunea "Welcome" din dreapta blogului, minunea minunata s-a intamplat acum o saptamana, in Paris. Nu ne-am grabit sa discutam prea multe pe marginea acestui subiect pentru ca avem toooot timpul din lume. Nu ne grabim :)
Primul pas dupa logodna, cand ne-am intors in tara, a fost acela de a le spune parintilor despre decizia noastra. Nu am vrut ceva banal, de genul "mama, tata, noi ne luam", asa ca am pitrocit o idee mai amuzanta care sa inlature un pic din atmosfera oficiala care se asterne de obicei la astfel de "vestiri". Chiar asa: am anuntat logodna de Buna Vestire :))
Asadar, inainte de orice, am mers la un magazin de personalizari cadouri din Carrefour si am luat doua tricouri negre. Aratau cam asa:


Vineri seara, cand am mers la parintii mei, eu m-am imbracat intr-un tricou alb, iar el a avut o camasa deasupra. Am palmat sticla de sampanie dupa dulapul de la intrare, iar cat il pupau ai mei pe el, eu am fugit la baie sa schimb tricoul. Cand am iesit din baie, el si-a desfacut camasa, iar ai mei parinti au putut citi pe mine "M-a cerut!", iar pe el "Si a zis da!" :)
Bineinteles ca au fost fericiti, am desfacut sticla de sampanie, ne-au urat toate cele bune... cum se face :)
Sambata a urmat tura a doua. Au venit parintii lui :) Am luat-o de la capat: tricouri, anunt, fericire, pupaturi, imbratisari si felicitari :)

Duminica, pentru ca toata lumea ne intreaba "cand?" si pentru ca e bine sa stim oarecum din timp ce vrem sa facem, am ales o data estimativa: 17 august 2013. Va trebui sa mergem intai sa ne sfatuim cu un preot, sa vedem ce zice... insa din pacate... anul viitor am vazut cam putine w-enduri in care se pot face nunti. Inca nu sunt pe deplin lamurita cu luna iulie. Nu am gasit nici un post in luna asta, insa nici nu scria ca s-ar putea face...

Oricum, odata stabilita data estimativa, urmeaza sa alegem nasii. This is a tough one!
Am cautat pe internet si am intrebat in stanga si in dreapta: dupa ce criterii trebuie sa alegem nasii? Dupa statutul financiar? Dupa relatia pe care o avem cu ei? Consider ca ce-a de-a doua este cea mai importanta. Insa avem prieteni putini care sunt casatoriti... si sunt si mai apropiati ca varste. Ceva mai mari... deja trec in partea de "cunostinte de-ale parintilor" si... parca nu as vrea nici asa.
Asadar, ne-am impotmolit aici. Si pana la viitoare hotarari... ma opresc din scris.
Va anunt cand reusim sa ne hotaram la un cuplu care sa ne faca onoarea de a fi alaturi de noi in asemenea momente frumoase :)